La şuetă cu doamna Maia Martin, Interviu Tablouri de vis, 2010

“Mă numesc Maia Mara Maria Martin. Numele meu a fost o încercare frumoasă a părinţilor mei de a crea un nume cu o rezonanţă puternică. În literatură această figură de stil se numeşte aliteraţie, cum aveam să aflu pe băncile şcolii. M-am născut in anul 1977, pe 11 iunie, în oraşul Târgovişte. Talentul pentru pictură l-am moştenit de la mama mea, o îndrăgostită de culoare şi penel. Am crescut într-o familie numeroasă: suntem patru fete talentate. Deşi de formaţie ingineri constructori, părinţii ne-au încurajat să urmăm calea artelor. Fiecare dintre noi ne-am dăruit unei pasiuni: muzica, actoria, pictura. Am avut numerosi profesori care m-au indrumat în tainele artelor plastice. Am absolvit Universitatea de Arte, Facultatea de Arte Plastice, specializarea Pictura în anul 2005, clasa profesor Vladimir Zamfirescu, asistent Marian Maria. Am participat la numeroase expozitii de grup şi am avut bucuria de a avea şi câteva expoziţii personale."
Aceasta este o scurta prezentare pentru a face cunostinta cu publicul larg.



www.tablouri-de-vis.ro: Ce părere aveţi despre direcţia, tendinţa actuala în pictura românească dar şi în cea mondială?
Maia Martin: Fireşte nu pot cunoaste tot ce se întâmplă în pictura mondială, nici măcar în cea românească. În general, cred că orice căutare e bună, indiferent în ce direcţie se efectuează. Fără spiritul de explorator, omul nu ar fi progresat niciodată.

TdV: Credeţi că opera unui artist ar trebui să reflecte neapărat realităţile existenţei sale, adică să fie ancorat în perioada pe care o reprezintă?
M.M.: Nu cred că exista o regulă. Indiferent de ce va afirma un artist, munca sa de creaţie este influenţată de viaţa sa, de sentimentele şi trăirile lui. Aceasta influenţă poate fi inconştientă sau/şi conştientă. Creativitatea, dar şi transpunerea ei în forme plastice nu poate fi desparţită de psihicul creatorului.



Vladimir Zamfirescu


Tdv: Ce stil consideraţi că vi se potriveşte cel mai mult?
M.M.: Îmi plac mai multe stiluri de pictură, diferite între ele. Cred că cel mai mult îmi doresc acum să am propriul stil, reconogscibil. Cred că este important a topi într-un creuzet influenţele diferite, descoperirile proprii şi a le distila într-un stil unic propriu. Un figurativ abstract plin de sentiment.

Tdv: Care sunt artiştii preferaţi? (români/străini).
M.M.:Artiştii preferaţi sunt foarte multi. Pe primul loc este Juan Miro. Apoi, Brâncuşi, Kandinsky, Picasso, Klee, Matisse, Mondrian. Lista ar putea continua la nesfarsit. În fruntea tuturor stau însă doua genii: Leonardo da Vinci şi Michelangelo.

Tdv: Care sunt temele preferate de dvs.?
M.M.: Tema mea preferată este : IUBIREA. Lucrările mele descriu sentimente diferite. De aceea, toate temele au legatura cu trăirile mele. Sunt convinsă că, aşa cum îmi intitulam un desen, ne reflectăm în propriile noastre gânduri, iar lumea nu este decât o reflecţie a sinelui. Universul există datorită faptului că eu sunt aici să-l percep.Abordez subiecte legate de iubire, prietenie, speranţă, respingere, din nou iubire, din nou prietenie şi tot aşa. Totul este uman.

Vara iubirii
100x70 cm, acril pe pânză, 2010


Tdv: De unde vă inspiraţi de obicei pentru lucrările dvs? Calatoriţi, aveţi modele pentru nuduri, mergeţi în natură?
M.M.: O lecţie pe care Leonardo da Vinci o dădea ucenicilor săi era aceea de a nu înceta niciodată să observe şi să se minuneze în faţa naturii. Observ fără încetare. Inspiraţia însă vine din viaţa mea interioară, ecou al întâmplărilor reale ale căror protagonistă sau martoră sunt.

TdV: Aveţi tabieturi sau superstiţii când lucraţi la un tablou?
M.M.:Nu am nici tabieturi, nici superstiţii. Am însă o condiţie: liniştea.

Tdv. : Reveniţi asupra unui tablou de obicei sau “e gata din prima” cum se spune?

M.M.:Lucrările mele sunt realizate din foarte multe straturi suprapuse. Aceasta este tehnica mea de lucru. A reveni e condiţia existenţei operei de artă.

Tdv: Credeţi că se poate trăi din pictură în România?
M.M.: Cred că aici trebuie să adăugaţi adjectivul “decent”. Depinde de foarte multe lucruri. Pe cât eşti dispus să vinzi? Ce fel de pictura faci?
Daca se poate trăi sau nu, nu stiu. Depinde de şansa fiecăruia.
Personal nu trăiesc din pictura. Şi nici nu sunt dispusă să o vând pe nimic.
Atâta timp cât ni se cer pana la 2.000 euro pe metru patrat construit, cred că putem cere mai mult pe munca noastră şi pe creativitatea noastră.
Arta a fost şi trebuie sa ramana un lux. Pe noi, artiştii, ne costă enorm materialele de pictură şi formarea noastră.
O altă mare problemă este lipsa impresarilor, a managerilor specializaţi in acest domeniu.

Tdv : Aveţi multe expoziţii in general? Le pregătiţi singur sau sunteţi ajutat? Durează mult pregătirile?
M.M.:Nu am multe expoziţii. Nici puţine. Partea de concept, realizarea lucrărilor, promovarea o fac eu. Partea de transport şi panotare o fac cu ajutorul soţului meu.
Despre pregătiri... Vă dau un exemplu concret: am un proiect la care am lucrat doi ani. Am expus doar lucrarile realizate în primul an în expoziţia “Îmbrăţişează-mă-n culoare”. O viitoare expoziţie va reuni toata această perioada a lucrărilor abstracte şi figurativ abstracte realizate in anii 2008 şi 2009. Acum am deja 4 lucrări care abordează din nou figurativul. Creez deja lucrări pentru urmatorul proiect.
In general imi place ca atunci cand am pe simeze o personală, următoarea personală sa fie aproape gata în atelier , „pusă la dospit”.

Prietenie
80x60 cm, acril pe pânză, 2010

Tdv: Credeţi că percepţia estetică a momentului este distorsionată de condiţiile social economice, omul îndepărtându-se de artă?
M.M.: Arta a fost dintotdeauna adresată unei anumite clase sociale. O pătura sociala bogată. Din păcate, la ora actuală mulţi dintre cei care au bani nu au şi educatia necesară pentru a aprecia ceea ce este cu adevărat valoros.

TdV: Chiar şi la nivelul la care aţi ajuns dvs. continuaţi să studiaţi pe principiul ca “învăţăm toata viaţa”?
M.M.: Da. Studiul este extrem de important. Pictura trebuie “exersată” şi ea. Nicolae Iorga spunea că ai în faţa ta un elev pe care trebuie neîncetat să-l înveţi. Acela eşti chiar tu însuţi.

TdV: Ce dicton consideraţi că vă caracterizează?
M.M.: Gândurile trebuiesc dublate de fapte, altfel îşi pierd valoarea.

TdV: Cu ce muzică consideraţi că se pot asocia operele dvs?
M.M.: Muzica propriei inimi ... muzica clasică, muzica românească.

TdV: Câteva cuvinte de încheiere:
M.M.: Vă mulţumesc frumos pentru acest interviu. Vă urez mult succes în promovarea artei şi vă urez să aveţi cât mai mulţi admiratori ai artelor în jurul acestui proiect.



- martie 2010 -
sursa: http://www.tablouri-de-vis.ro/interviuri-pictori-contemporani/interviu-pictor-maia_martin/





Contact
Galerie pictură